Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru AFLAT DIN LOC IN LOC

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 48 pentru AFLAT DIN LOC IN LOC.

DIN

DIN prep . I. ( Cu sens local ) 1. ( Introduce un atribut care arată locul unde se află cineva sau ceva , unde se întâmplă ceva ) Oglinda din perete . 2. ( Introduce un complement care arată punctul de plecare ) A ieșit din casă . 3. ( Introduce un complement sau un atribut care arată originea , proveniența ) Medicament extras din plante . II. ( Cu sens temporal ) 1. ( Introduce un complement care arată momentul existenței , timpul când se petrece o acțiune ) Îl striga din mers . 2. ( Introduce un complement care indică punctul de plecare în timp ) Din tinerețe . III. ( Cu sens partitiv ) Dintre . Într - una din zile . IV. ( Introduce un complement de cauză ) A greșit din neglijență . V. ( Introduce un complement de mod ) Povestește din amintire . VI. ( Introduce un complement instrumental ) Bate din palme . VII. ( Construcția prepozițională indică materia din care este făcut un lucru ) Mămăligă din făină necernută . VIII. ( Introduce un complement indirect care arată obiectul unei prefaceri . al unei schimbări ) Ei fac din noapte zi . IX. ( Pop . ; introduce un complement de relație ) În ce privește , în privința . Din

 

ȘEDEA

... ȘEDEÁ , șed , vb . II . Intranz . 1. A se afla așezat pe ceva ; a sta jos . 2. A lua loc , a se așeza . 3. A sta , a se găsi , a rămâne câtva timp într - un anumit loc ... se mișca din locul sau din poziția ocupată . 4. A petrece câtva timp undeva , a nu se deplasa ( dintr - un anumit loc ) ; a se afla , a rămâne , a zăbovi ( într - un anumit loc ) . 5. A avea locuința , domiciliul undeva ; a locui , a domicilia . 6. ( În expr . ) A ( - i ) ședea ( cuiva ... a ( nu ) i se potrivi ; a ( nu ) fi așa cum se cuvine , cum trebuie , cum este indicat . 7. A se afla într - o anumită situație ( în raport cu ceva sau cu cineva ) . 8. A nu face nimic , a nu avea nici o ...

 

ȚINE

... timp într - o anumită poziție sau atitudine . 2. Tranz . A face pe cineva sau ceva să stea un timp oarecare într - un anumit loc . 3. Tranz . A face ca cineva sau ceva să nu se poată mișca din loc ( prinzându - l cu mâinile sau legându - l ) ; a imobiliza . 4. Tranz . A face ca cineva sau ceva să stea sau să ... într - o anumită stare ; a menține . 5. Tranz . ( Cu determinările " pe loc " sau " în loc " ) A opri pe cineva sau ceva din mersul său , făcându - l să rămână pe loc , a - l împiedica să - și urmeze drumul . 6. Tranz . A face pe cineva să aștepte . 7. Refl . ( Rar ) A sta ... o calitate vreme mai îndelungată . 4. Tranz . A urma mereu același drum ( sau aceeași cale , aceeași direcție ) , a nu se abate din drum ; a umbla într - un anumit loc ; p . ext . a merge ( sau a o lua ) pe un anumit drum ; ( despre drumuri ) a merge , a străbate ... ...

 

PIERDUT

... proprietarului , care nu mai este la locul lui obișnuit , despre care nu se știe unde se află . 2. ( Despre oameni ) Care a plecat din locul unde era și căruia nu i se mai știe de urmă ; rătăcit . 3. Care abia se vede dintre alte obiecte , care nu apare clar ...

 

SMUCI

... brusc și cu putere pentru a scoate , a smulge , a desprinde , a deplasa ceva sau pe cineva din locul unde se află . 2. Refl . A se zbate , a face mișcări repezi încolo și încoace spre a scăpa ...

 

SCOATE

... SCOÁTE , scot , vb . III . Tranz . I. 1. A lua ceva ( afară ) dintr - o cantitate mai mare sau din locul unde se află . 2. A extrage dintr - un spațiu , dintr - un înveliș etc . pentru a elibera sau a utiliza ... I - a scos o măsea . 6. A izgoni , a alunga , a da pe cineva afară dintr - un anumit loc . 7. A îndepărta pe cineva dintr - o funcție , a da afară . 8. A face pe cineva să iasă dintr ... stare , a schimba starea cuiva . 9. A conduce pe călători într - un anumit loc ; a duce până într - un loc . O potecă i - a scos din pădure . 10. A scăpa , a salva , a ajuta ( pe cineva ) să iasă dintr - o situație grea . 11. A ... câștiga , a obține . 13. A lua , a ridica , a obține ( un pachet , un act etc . ) dintr - un anumit loc ...

 

VENI

... vb . IV . Intranz . 1. A se deplasa înspre persoana care vorbește sau despre care se vorbește ; a se apropia de un loc , de o așezare ; p . ext . a merge , a trece pe lângă sau printr - un anumit loc . 2. A sosi , a ajunge undeva sau la cineva ( pornind dintr - un punct anumit ) . 3. A se duce în ... succeda . 5. A - și avea originea ; a proveni , a purcede ; a izvorî ; a se trage ( din . . ) ; a deriva . 6. A sosi în locul unde trebuie să se afle , unde se cuvine să fie , unde este așteptat . 7 ... într - o anumită poziție , situație , stare . 9. ( Despre întâmplări , evenimente , fenomene ) A se produce , a se întâmpla , a avea loc . 10. ( Despre gânduri , sentimente , senzații etc . ) A cuprinde , a pune stăpânire , a preocupa pe cineva . 11. ( Despre încălțăminte , îmbrăcăminte ... A - i reveni sau a i se cuveni cuiva ceva ( de drept , printr - o împărțeală etc . ) . 13. ( Pop . ) A se

 

DINAINTEA

... DINAÍNTEA prep . 1. Din sau în locul aflat înaintea cuiva sau a ceva , din sau în fața cuiva sau a ceva . 2. Din

 

LUA

... se servi de el ) sau spre a - l pune în altă parte . 2. A mânca ( pe apucate ) , a înghiți din ceva ; spec . a înghiți o doctorie . 3. A îmbrăca , a pune pe sine o haină etc . II. 1. A ... 9. A contracta o boală molipsitoare . 10. ( Despre vase ) A avea o anumită capacitate , a cuprinde . 11. ( În expr . și loc . vb . ) A lua măsura ( sau măsuri ) = a fixa prin măsurători exacte dimensiunile necesare pentru a confecționa un obiect . A ... să . . . A lua ( pasaje sau idei ) dintr - un autor = a reproduce într - o scriere sau într - o expunere proprie idei extrase din alt autor ( indicând sursa sau însușindu - și pasajul în mod fraudulos ) . A lua ființă = a se înființa . A lua ...

 

SMULS

... SMÚLS^2 , - Ă , smulși , - se , adj . 1. ( Despre plante ) Care este tras afară din pământ ( cu rădăcină ) . 2. ( Despre obiecte ) Desprins , deplasat cu brutalitate din

 

STRĂIN

... STRĂÍN , - Ă , străini , - e , adj . , s . m . și f . ( Persoană ) care face parte din populația altei țări decât aceea în care se află sau trăiește ; ( om , ființă ) care este originară din altă regiune , localitate etc . decât aceea în care se află sau locuiește , trăiește . 2. Adj . ( Despre țări , locuri ) Care este altul decât cel de origine ...

 

   Următoarele >>>